DETALII
Marinică, băiatul meu (2025) r. Mihnea Toma, România, 21 min.
După moartea dragului său Marian, pictorul român Murivale îi păstrează vie amintirea prin sute de portrete ale acestuia. Asemenea lui Leonardo da Vinci și a muzei sale Salaì, Murivale trebuie să-și țină promisiunea față de Marian.
Din întâmplările timpului meu (2025) r. Ștefan Lungu, România, 9 min.
Povestea lui Neagu Ioan, un bărbat vârstnic din Ploiești, care în urma greutaților vieții sale, a găsit refugiu în propriul său univers prin pasiunea lui cea mai mare: cititul.
25A (2022) r. Alfredo Minea, România, 10 min.
Un cartier, un bloc, rromi sau nu, toți împreună. Situații, amintiri, evenimente
importante. Un bloc cat o lume.
Dorința bunicii Paula (2025) r. Alexandru Palaghia, România, 11 min.
O bunică face o călătorie în trecut alături de dragul ei nepot.
Monologues Around My Parents (2025) r. César Ulloa Cuéllar, Peru, 11 min.
De unde începi să sapi când vrei să vorbești despre familie? Scurtmetraj autobiografic despre ceea ce o familie nu a fost.
Un film în care regizorul explorează amintirile familiei sale, în căutarea răspunsurilor la întrebările pe care le poartă de ani de zile despre părinții săi.
On Our Own (2024) r. Sisley Vece, Elveția, 15 min.
Trei adolescenți își gestionează sentimentele în moduri diferite după pandemie. Unii se lasă copleșiți de ele, în timp ce alții se izolează complet de lumea exterioară.
Chelu', r. Vlad Ghiorghilaș, România, 11 min.
Portretul lui Florin, un bărbat în vârstă de 45 de ani care suferă de schizofrenie reziduală. În ciuda provocărilor impuse de condiția sa, acesta își sărbătorește ziua de naștere alături de prietenii săi cunoscuți online, dar asta e doar o excepție de la viața sa de zi cu zi.
Eu, cu mine, nu mă plictisesc niciodată (2024) r. Octavia Bortișcă, România, 8 min.
Petronela lucrează din 2010 ca femeie de serviciu într-o școală de la țară. Pe parcursul unei convorbiri telefonice dintre mamă și fiică, ea își dezvăluie dificultățile la muncă, gândurile, fricile și speranțele.
So Many Times (2023) r. Nina Sorić, Croația, 14 min.
Documentarul So Many Times urmărește mama autoarei în procesul de a modela un portret din lut al fiicei sale. Prin intermediul filmului, portretul devine un autoportret. Redarea dinamicii dintr-un loc „static” reflectă un proces creativ în care nesiguranța reciprocă devine vizibilă pentru public: incertitudinea mamei de a realiza un portret fidel într-un timp scurt și eforturile autoarei de a face filmul cât mai autentic posibil.